L’annu vecchiu ndi sta lassa

 

di Aldo Indini

 

 

L’annu vecchiu sta lassa sta cittati,

spramadiu cu ndi porta puru li minchiati.

 

Lu gas pi tant’anni anni ndamu cacciatu,

mo ti gas natra vota sin de parlatu.

 

Brindisi città d’acqua sta paria,

cu lu puertu spustau in Albania.

 

Lu craoni ca sin di scia, se cantatu,

inveci chiù ti prima aumentatu.

 

Li candelieri ti lu Verdi no ricosciuti,

maggio pintutu ca no mi l’aggiu futtuti.

 

La sabbia ca Lecce la vulia cattata,

vistu picca lu ntrallazzu non se data.

 

Lu puertu ti paci mo l’ ama affari,

hanna trasiri sulu li navi militari.

 

Sette metri ti banchina ama llargari

cusì li navi non ponnu chiù girari.

 

La colonna ti Lecce vulimu cu facimu paci,

e santu Ronzu nde pighiatu a caci.

 

Lu stemma allu gonfaloni senza croci,

cusì Brindisi non pigghiava chiù paci.

 

La via Appia alli Culonni l’ hannu vuluta,

ma poi non si sapi addo sin de sciuta.

 

L’autostrada Brindisi Lecce ama ffari,

cusì cu sciamu a Lecci ama paiari.

 

Brindisi la naca t ‘Europa è la cultura,

ma sulu Verdi e Granafei a pulitura.

 

Li tassi li brindisini l’annu paiati,

ma poi qualcunu si l’è fricati.

 

Ma Brindisi sti minchiati no li cogghie,

pi ricordu facimu piazza favi e fogghie.

 

Alli cani non amu a dari a mangiari,

pirceni alli piccinni hanna muzzicari.

 

Li parcheggi rosa è stata na cosa filici,

unu russu lu voli moi Coca, la passeggiatrici.

 

Nà cosa però è sciuta propriu bona,

la vinuta a Brindisi ti lu papa ti Roma.

 

Addiu annu vecchiu non tindi sciri sulu,

almenu tu non di puei pigghiari pi mulu.

 

Auguri per un migliore 2010 – Aldo Indini